Preşedintele CJ Dâmboviţa, Adrian Ţuţuianu împreună cu directorul LDP Dâmboviţa, Alin Manole şi alţi directori din cadrul CJ Dâmboviţa a făcut o vizită de lucru la o serie de santiere în lucru din localităţile Răcari, Potlogi, Titu şi Moreni.La Potlogi,s-a mers pe şantierul de la Palatul Brâncovenesc şi la DJ 401 A Potlogi – limită judeţul Giurgiu, care se asfaltează pe o porţiune de 600 de metri. 
Lucrările de asfaltare sunt realizate de LDP Dâmboviţa.Trebuie să reamintim faptul că în luna aprilie 2014, președintele Consiliului Județean Dâmbovița a participat, în municipiul Alexandria, la sediul Consiliului Județean Teleorman, la evenimentul de semnare a două contracte de asociere ce vizează infrastructura rutieră din județele: Dâmbovița, Teleorman și Giurgiu. Este vorba despre obiectivul ”Reabilitarea / modernizarea drumului județean DJ 503 pe traseul Ghizdaru – Gara Stănești – Gara Chiriacu – Toporu (în Județul Giurgiu), Drăgănești – Vlasca – limită Județ Dâmbovița, limită Județ Teleorman – Șelaru – Fierbinți și DJ 611, pe traseul Fierbinți – Vișina – Petrești”. Cel de-al doilea contract, al cărui lider de proiect este Județul Dâmbovița, reprezintă asocierea Consiliului Județean Dâmbovița cu Consiliului Județean Giurgiu pentru obiectivul”Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transport interjudețean, pe traseul DJ 401A Găești – Mogoșani – Mătăsaru – Costești Vale – Odobești – Crovu – Zidurile – Potlogi – limită Județ Giurgiu – Cărpenișu – Găiseni”.Lungimea totală de drum în cadrul contractului de asociere dintre judeţele Dâmboviţa, Teleorman și Giurgiu, al cărui lider de proiect este județul Teleorman, are o lungime totală de 96,388 km, din care: judeţul Dâmboviţa: 28,156 km, judeţul Teleorman: 48,132 km şi judeţul Giurgiu: 20,100 km. Prin acest tip de asociere, președinții celor trei consilii județene speră ca proiectele inițiate să fie prioritare la finanțarea în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020.Asocierea dintre Judeţele Dâmboviţa și Giurgiu privind obiectivul ”Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport interjudeţean pe traseul DJ 401 A – Găeşti (DN7) – Mogoşani – Mătăsaru – Costeşti Vale – Odobeşti – Crovu – Zidurile – Potlogi –limită Judeţ Giurgiu – Cărpenişu – Găiseni” are în vedere o lungime totală de drum de aprox. 38 km, din care judeţul Dâmboviţa – 35 km şi judeţul Giurgiu -3 km.
Se lucrează la Palatul Potlogi
La Palatul Potlogi, lucrările sunt în plin proces de execuţie. La începutul lunii august s-a dat ordinul de începere a lucrărilor. Contractul de execuţie pentru proiectul ”Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe, din zona Ansamblului brâncovenesc Potlogi”, a fost semnat, la sfârşitul lunii iulie . Valoarea contractului este de peste 21 de mil. lei.Contractul a fost semnat de Adrian Ţuţuianu şi directorul firmei câştigătoare, “Paulus SRL”.
Istoricul Palatului
Restaurarea, sau mai precis reconstrucţia Palatului Potlogi a fost înfaptuita in anii ’50, urmând modelele brâncoveneşti dezvoltate în cursul restaurării Palatului Mogoşoaia, care datorită puţinelor date ramase din perioada lui Brâncoveanu, apelau mai mult la imaginaţie decât la modele originale.
Stilul neoromânesc in arhitectură, ce s-a manifestat in perioada modernă, intre sfârsitul sec. 19 si instaurarea comunismului, este bazat pe o multitudine de surse din cadrul regiunilor româneşti, cea mai importantă reprezentare având-o bisericile şi palatele construite în Ţara Româneasca, în perioada centrată pe domnia voievodului Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) al Ţării Româneşti. Arhitectura creată de-a lungul acelei ere este denumită de obicei “brâncovenească” (alţi termeni mai sunt “muntenească” sau “renaştere românească”), fiind un amestec cu totul particular şi elaborat de motive tipice sudului României cu detalii de inspiraţie islamic-otomană, împreună cu elemente renascentiste şi baroce. Din păcate nu multe din aceste extraordinare edificii mai există, fiind distruse sau deteriorate de războaie, in timpul invaziilor armatelor imperiilor vecine, cutremure, inundaţii sau incendii devastatoare. De asemenea o importantă parte a edificiilor rămase a avut in timpul ultimilelor trei secole arhitectura alterată.
