Trei fraţi, cu chip de înger, îşi trăiesc copilăria într-o cămăruţă . Acolo se joacă, râd, plâng şi visează. Visează că într-o bună zi vor avea un cămin al lor. 
Visează că vor avea odată masa plină cu tot ce-şi doresc. Doar visează. Căci părinţii cu greu reuşesc să le dea de mâncare în fiecare zi.Am păşit în această căsuţă, am descoperit o familie caldă, unită. Tatăl trudeşte , cu ziua, pentru a le asigura hrana zilnică. Trăiesc dintr-un ajutor social şi din mila oamenilor, lucrează pe unde apucă şi se mulţumeşte cu cât îi dă lumea! Este poveste unui bărbat care are în grijă trei copii şi o soţie. Familia Stegaru, din comuna dâmboviţeană Dragomireşti este un exemplu din sutele de familii nevoiaşe din Dâmboviţa.Cel mai greu spune bărbatul ,este iarna când nu se găseşte de muncă şi este foarte greu să procure pâinea necesară copiilor. A muncit toată iarna la deszăperzire prin curţile oamenilor ca să-şi poată întreţine familia. Are trei copii pe care soţia sa îi îngrijeşte cu mult drag. Două fete care în ciuda greutăţilor au rezultate bune la învăţătură şi un băieţel de numai doi ani. Fetele îşi fac temele la o lampă cu baterii pentru că nu au curent electric:”Este foarte greu dar pe parcursul iernii am lucrat la deszăpezire în curţile oamenilor şi aşa am reuşit să asigur hrana copiilor.Nu mă dau înapoi de la muncă.Primăvara este mult mai uşor.Îmi doresc să fim cu toţii sănătoşi şi să am putere de muncă ca să pot să le asigur copiilor hrana cea de toate zile.Nu avem curent electric, fetiţele îşi fac temele la o lampă şi au rezultate foarte bune ”, a afirmat Marian Stegaru.Marian spune că nu îşi doreşte decât ca cei mici să fie sănătoşi şi să poată găsi de muncă pentru a le asigura traiul zilnic. În ciuda sărăciei modesta cămăruţă în care locuieşte străluceşte de curăţenie. Nu au decât o cameră şi o sală pe post de bucătărie.
