Descoperirea a fost făcută pe şantierul paleolitic de la Poiana Cireşului, din Piatra Neamţ, şi se înscrie în tradiţia Şcolii de Cercetare a Paleoliticului care a apărut la Târgovişte “cu mai mulţi ani în urmă”, şi întregeşte patrimoniul arheologic European: “Cercetările din acest an au scos la iveală şi alte artefacte de mare importanţă pentru întregirea imaginii asupra culturii gravetiene de pe teritoriul României.Ultima descoperire constă dintr-un superb pandantiv din piatră, frumos şi complex gravat cu motive geometrice, recuperat dintr-un strat care aparţine culturii gravetiene, vechi de peste 20.000 ani, vechime constatată prin datări radiometrice prin metoda C-14. Aceste descoperiri se înscriu în tradiţia Şcolii de Cercetare a Paleoliticului care s-a născut la Târgovişte cu mai mulţi ani în urma prin efortul neobositului paleolitician prof. univ. dr. Marin Cârciumaru şi vin să completeze impresionanta colecţie de obiecte de artă paleolitică care va fi găzduită de noua secţie a muzeului din Târgovişte privind evoluţia omului, care se va deschide, la Galeriile Stelea cu sprijinul Consiliului Judeţean Dâmboviţa”, a declarat directoul Complexului Naţional Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte, Ovidiu Cârstina.Artefactul de la Poiana Cireşului este al treilea obiect de acest gen descoperit în România. În aceeaşi zonă au fost identificate mai multe oase de ren şi bizon, aşezarea respectivă fiind folosită ca tabără de vânătoare.Săpăturile arheologice din situl Poiana Cireşului, situat în zona Batca Doamnei din Piatra Neamţ au început în urmă cu douăzeci de ani, însă abia anul acesta s-au făcut cele mai importante descoperiri:”Satisfacţia este extraordinară.Acest pandativ este al treilea în România.Pe lângă faptul că este din piatră are o vechime de 20.000 – 20154 de ani … A fost descoperit pe o aşezare de vânătoare a renului…Vânătorii reprezentau elita Epocii Paleolitice …Pandativul este realizat pe o rocă , o marmă ce conţine în mod cert elemente de cupru.Pandativul umezit prinde o culoare-verde închis.Este bogat ornamentat… ”, a declarat prof. univ. dr. Marin Cârciumaru .Cu ajutorul obiectelor găsite pe şantierul arheologic, cercetătorii au reuşit să completeze informaţiile cu privire la cultura gravetiană de pe teritoriul României.Arheologii au scos la lumină şi mai multe unelte de silex, cea mai importantă fiind o lamă de aproape 11 centimetri, impresionantă prin dimensiune şi caracteristici.Printre decoperirile făcute în acelaşi şantier se numără şi un obiect extrem de rar: un colier de melci foarte bine conservat şi elemente anatomice ale unui picior de bizon .Colectivul de cercetare, condus de prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, este compus din membrii Complexului Naţional Muzeal “Curtea Domnească” din Târgovişte, reprezentat de cercetător ştiinţific II dr. Elena-Cristina Niţu-şefa şantierului, dr. Ovidiu Cîrstina-directorul muzeului şi dr. Daniela Iamandi-şef secţie Conservare-Restaurare, doctoranzii Octavian Rogozea şi Andrei Stavilă şi studenţii Marius Florică, Alina Căpăţână, Alexandru Mirică, Alberto Niţu, Florin Lupu şi Sebastian Şerbănescu, toţi de la Universitatea “Valahia” din Târgovişte.