Se spune ca, in noaptea de 29 spre 30 noiembrie ca atunci, ordinea cosmica este rasturnata si lumea celor vii se intrepatrunde cu lumea spiritelor. Ziua de 30 era denumita ziua Lupului sau Godinetul schiop si multe din practicile ajunului acestei zile si din ziua respectiva se leaga de lupi. Dacii venerau Lupul, avandu-l ca simbol pe steagul lor de lupta, sarbatorindu-l in ajun si in ziua respectiva. Se spune ca, daca in aceasta noapte vitele mugesc, asta inseamna ca vin lupii; pentru a le feri de lupi, gospodarii fac o cruce din ceara si o lipesc pe cornul drept al vitelor. “Denumita si Noaptea Strigoilor, noaptea de 29 spre 30 noiembrie a dat numeroase superstitii care au devenit apoi obiceiuri, ne-a declarat Gabriela Topa, cercetator Centrul Judetean de Cultura Dâmbovita. Exista superstitia ca, in aceasta noapte, lupul isi poate indoi gatul, “isi vede coada”, devine mai sprinten si prada nu-i mai poate scapa nicicum. Tot acum spiritele mortilor favorizeaza divinatia si toate actele magice. Este un timp nefast in care strigoii ies din cimitire si pocesc oamenii, le sug sangele, leaga sau iau potenta barbatilor, „strica” taurii, fura sporul vitelor, se joaca cu ursii si lupii. In ajun si in timpul zilei este interzis sa se lucreze in casa. Se spune ca Sf. Andrei imparte lupilor prada pentru iarna ce vine. Nu este bine sa maturi, tot din cauza lupilor, nici sa dai gunoiul afara din casa, sa nu dai cu imprumut nimic si nici macar sa nu dai de pomana. Se fac prevestiri meteo: daca este senin si luna plina, iarna va fi cu moina; daca noaptea este intunecata, prevesteste iarna grea; sau se pune o crenguta de mar in apa acum si pana la Sf. Vasile, daca infloreste, va fi un an nou roditor. Cine lucreaza de Sf. Andrei se imbolnaveste de Ignat. Pentru a fi feriti de moroi si strigoi, gospodarii ungeau usile si ferestrele cu usturoi. Fetele masoara acum 9 cescute cu apa intro strachina si o pun la icoana pana a doua zi; apoi masoara din nou cele 9 cescute; daca ramane in strachina fie si numai o picatura de apa, vor avea noroc; altfel, daca ultima cescuta nu se poate umple, inseamna ca nu se vor marita nici anul viitor si nici noroc n-o sa aiba. Practicile divinatorii se faceau si cu ajutorul a 3 capatani de usturoi, puse intro covata pazita de o batrana la lumina lumanarii; dimineata, covata era „jucata” in mijlocul horei, se impartea usturoiul, care apoi era folosit ca leac sau la farmece si descantece. Alte superstitii si obiceiuri menite a feri oamenii de relele strigoilor si lupilor: „Bocetul Andreiului” era o practica de sacrificiu, acum fiind inlocuita cu o papusa din carpa care este bocita, iar sacrificiul in sine a fost inlocuit cu taierea porcului. „Aflarea ursitului” era o practica divinatorie facuta de fete, care se petrecea la fantana, la cotetul porcului, la gard sau la poarta casei, la masa cu usturoi. IN ACEASTA NOAPTE SE PUNE GRAU LA INCOLTIT si, dupa felul cum creste, aflam daca anul ce vine va fi bun sau nu. „Covasa” era o bautura rituala preparata din malai si faina sau malai de porumb si de mei, fermentata, despre care se spune ca fiecare om „este dator sa manance covasa in aceasta zi, pentru a fi ferit de strigoi”. Toate acestea erau insotite de petreceri si ospete, cu mancare si bautura, toate petrecute la adapostul caselor, bine unse cu usturoi. Astazi, doar la sate se mai pot v e d e a acestea, in mediul urban ramanand doar petrecerile, acum asemanatoare mult cu sarbatoarea catolica a Halloween-ului”, a mai precizat Gabriela Topa.
